La data de 22.07.2022, Curtea de Apel Cluj a admis cererea de suspendare a efectelor hotărârii de Guvern prin care s-au aprobat exproprierea în scopul defrișării unor suprafețe considerabile de păduri, în lipsa acordului de mediu, pentru continuarea proiectului Acumularea Mihăileni.

Potrivit H.G. nr. 612/2022, Guvernul României a aprobat amplasamentul şi declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional „Acumularea Mihăileni pe râul Crişul Alb, judeţul Hunedoara”. Prin recenta hotărâre judecătorească pronunțată de Curtea de Apel Cluj, de această dată împotriva Guvernului României, se confirmă faptul că acest proiect încalcă numeroase prevederi naționale și internaționale de dreptul mediului. În acest context, merită menționat istoricul judiciar al acestui proiect.

La data de 22 martie 2022, Tribunalul Cluj, prin Sentința civilă nr. 649/2022, a dispus oprirea tuturor lucrărilor la Acumularea Mihăileni, pe motiv că acestea se execută în baza unei autorizații de construire (n.n. din anul 1987) lipsită de valabilitate. Hotărârea a fost menținută ulterior de către Curtea de Apel Cluj.

La data de 21 martie 2022 (cu o zi înainte de data pronunțării hotărârii de oprire a lucrărilor), ANAR – Administrația Bazinală de Apă Crișuri încheie un proces verbal de recepție parțială pentru lucrările la Barajul Mihăileni. Drept consecință, a fost solicitat în instanță și s-a obținut suspendarea efectelor acestui proces verbal, prin hotărârea nr. 1488/2022 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. 1841/117/2022.

În acest peisaj juridic, am arătat că a expropria terenuri preponderent acoperite cu păduri în scopul defrișării pentru proiectul Acumularea Mihăileni nu este doar prematur, dar și nelegal, fiind încălcate atât norme naționale cât și unionale asumate de România privitoare la prevenirea deteriorării corpurilor de apă, atenuarea efectelor schimbărilor climatice și protejarea biodiversității.

Colegele noastre, av. Roxana Mândruțiu și av. Isabela Porcius, în reprezentarea Asociației Declic, au arătat că în lipsa suspendării efectelor hotărârii de Guvern până la soluționarea acțiunii de anulare a H.G. nr. 612/2022:

• locuințe, terenuri productive, păduri ce au format obiectul exproprierii ar fi complet distruse, fiind înlocuite de o acumulare artificială. Prejudiciul ecologic ar fi ireversibil.
• în momentul inundării zonei, subversivul metan ar fi eliberat în atmosferă, dat fiind faptul că terenurile cu vegetație forestieră sunt rezervoare naturale de carbon. Efectul de seră al metanului este de circa 29 de ori mai mare decât al dioxidului de carbon într-o perioadă de 100 de ani, de aproximativ 86 de ori mai mare într-o perioadă de 20 de ani și de peste 100 de ori mai mare pe parcursul câtorva ani. Prejudiciul climatic ar fi semnificativ.

Ca să parafrazăm cele reținute de Tribunalul pentru Protecția Terenurilor și Mediului din New South Wales[1] în fundamentarea refuzului autorizării unui proiect minier, această hotărâre de Guvern prin care se aprobă fără acord de mediu exproprierea pădurilor în scopul defrișării vine într-un moment nepotrivit deoarece emisiile de GES vor contribui la creșterea concentrațiilor totale globale într-un moment în care se impune de urgență, pentru a satisface nevoile generale de obiectivele climatice convenite la nivel mondial, reducerea accelerată și substanțială a emisiilor de GES. Aceste consecințe nefaste trebuie să fie evitate.

Un motiv în plus pentru care salutăm poziția adoptată de Curtea de Apel Cluj în acest dosar.

[1] https://elaw.org/system/files/attachments/publicresource/AU_GloucesterResources_8Feb2019.pdf