Avocatul Poporului și Președintele României, sesizați în legătură cu neconstituționalitatea modificării ordonanței privind regimul ariilor protejate

În data de 23.02.2022, Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 561 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Proiectul de lege este considerat de organizațiile de mediu ca un mijloc facil de distrugere a „singurului râu mare de munte care mai curge liber în Carpații Românești (Jiul), precum și a o serie de alte râuri de munte extrem de valoroase ecologic și peisagistic (precum Răstolița, Valea Bradului, Ilva Mare, Bistra, Bratcu etc.)”.


În esență, prin modificările aduse actului normativ, se legiferează posibilitatea modificării ariilor naturale protejate, prin inițiativa Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, în vederea realizărilor unor obiective de investiții în perimetrul lor. Totodată, legiuitorul dorește să asimileze toate „obiectivele de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuție cu procent de realizare mai mare de 60%” cu noțiunea de „proiect de interes public major și de siguranță și securitate națională”.

Motivele de neconstituționalitate prezentate și asumate de organizația de mediu Asociația DECLIC au fost dezvoltate și argumentate temeinic de o echipă din cadrul S.C.A. Revnic, Cristian & Asociații, coordonată de av. Roxana Mândruțiu și av. Isabela Porcius. Ulterior, după sesizarea Avocatului Poporului și Președintelui României, proiectul de lege a fost atacat de unul dintre grupurile parlamentare la Curtea Constituțională, argumentele organizațiilor de mediu implicate fiind însușite de către acesta în cererea formulată către instanța de contencios constituțional.

Organizațiile au subliniat că modificarea legislativă a fost adusă cu încălcarea mai multor articole din Constituție care se referă la: respectarea legilor prin raportare la Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, datoria statului român să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte, asigurarea și respectarea dreptului la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic, protejarea dreptului la sănătate, precum și la obligația statului de a asigura refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător şi menţinerea echilibrului ecologic.

Organizația de mediu a arătat că proiectul de lege nu încalcă doar art. 34 din Constituție, ci și politicile actuale ale Uniunii Europene în materie de sănătate, argument ce are la bază numeroase studii științifice care confirmă legătura între pierderea biodiversității și creșterea transmiterii bolilor infecțioase.  Prin „eliberarea” proiectelor hidroenergetice de orice restricții legislative în materie de mediu, România eșuează în a-și îndeplini si obligațiile asumate prin Acordul de la Paris în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, încălcând și prevederile constituționale reglementate la art. 11.

Nu în ultimul rând, s-a arătat că proiectul de lege încalcă art. 148 și art. 35 din Constituție, întrucât nesocotește obligațiile și responsabilitățile României față de Uniunea Europeană, prin nerespectarea dispozițiilor cuprinse în art. 11, 191, 194 și 288 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene, precum și în Directivele nr. 60/2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, nr. 43/92 CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, nr. 60/2007 privind privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații, nr. 147/2009 privind conservarea păsărilor sălbatice și în Directiva nr. 52/2014 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului.

 

Copyright 2020 ©   |   Home   |   GDPR   |   Contact   |   Design