ICCJ: lichidatorul judiciar nu poate cere deschiderea procedurii insolvenței în cazul în care valoarea-prag este reprezentată de cuantumul creanţelor bugetare mai mic de 50% din totalul declarat al creanţelor debitorului

Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, prin Decizia nr. 49 din 14 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial nr. 1010 din 16 decembrie 2019 că, în interpretarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cerinţa referitoare la cuantumul creanţelor bugetare mai mic de 50% din totalul declarat al creanţelor debitorului nu este aplicabilă pentru cererile de deschidere a procedurii insolvenţei formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990.

Conform pct. 72 din Legea nr. 85/2014, valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă. Valoarea-prag este de 40.000 lei atât pentru creditori, cât şi pentru debitori, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru creanţe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariaţi este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat. Când cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă este introdusă de debitor, cuantumul creanţelor bugetare trebuie să fie mai mic de 50% din totalul declarat al creanţelor debitorului.

Potrivit Înaltei Curți de Casație și Justiție, dacă în ceea ce priveşte valoarea-prag de 40.000 lei se menţionează expres că ea este aplicabilă atât pentru creditori, cât şi pentru debitori, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, în ultima frază a art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014 se menţionează doar cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă introdusă de debitor. Aşadar, modificarea adoptată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2018 nu a mai inclus referirea la lichidatorul numit conform Legii nr. 31/1990. Dacă legiuitorul a simţit nevoia să se refere expres la acest lichidator în cazul valorii-prag, era logic să procedeze la fel şi în cazul condiţiei privind cuantumul creanţelor bugetare, dacă ar fi urmărit ca aceasta să se aplice şi pentru cererile introductive formulate de lichidator.

Argumentul potrivit căruia cererea de deschidere a procedurii nu este formulată de către lichidatorul judiciar în nume propriu, ci în calitate de reprezentant al debitoarei, conform art. 255 din Legea nr. 31/1990, nu are puterea de a fundamenta o altă interpretare. În cuprinsul Legii nr. 85/2014, în cazul cererii de deschidere a procedurii insolvenţei formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990 există reglementări speciale şi derogatorii. Astfel, la art. 67 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 se stipulează că: „… Nedepunerea documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a)-g) şi k)-n) atrage respingerea cererii de deschidere a procedurii, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 38 alin. (2) lit. c) şi d), precum şi a cazului în care cererea de deschidere a procedurii este formulată de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”. Prin urmare, chiar dacă potrivit normei generale lichidatorul stă în judecată în numele societăţii debitoare, în cadrul legii speciale a insolvenţei cererea introductivă formulată de lichidatorul numit conform Legii nr. 31/1990 are un regim juridic diferit şi derogatoriu în raport cu cererea formulată de debitor prin organele statutare.

Copyright 2020 ©   |   Home   |   GDPR   |   Contact   |   Design