Ministerul Educației a publicat normele metodologice pentru combaterea fenomenului de „bullying”

În Monitorul Oficial nr. 492 din 10 iunie 2020 au fost publicate Normele Metodologice din 27 mai 2020 de aplicare a prevederilor art. 7 alin. (1 ind. 1), art. 56 ind. 1 şi ale pct. 61 din anexa la Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, privind violenţa psihologică – bullying. Normele metodologice au fost publicate după aproape șase luni de la publicarea Legii nr. 221/2019 care a modificat și completat Legea Educației naționale, cea prin care a fost reglementată noțiunea de „bullying”, deși acest lucru ar fi trebuit realizat în termen de 90 de zile de la apariția legii. 

Conform noțiunii reglementate prin actul normativ indicat, prin „bullying” se înțelege acțiunea sau seria de acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârșite cu intenție, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecință atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane și vizează aspecte de discriminare și excludere socială, care pot fi legate de apartenența la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acțiune sau serie de acțiuni, comportamente ce se desfășoară în unitățile de învățământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale.

Totodată, printre altele, se introduce prin noua Normă și noțiunea de „cyberbulling”/violenţă psihologică cibernetică care constă în acţiuni care se realizează prin intermediul reţelelor de internet, calculator, tabletă, telefon mobil şi poate cuprinde elemente de hărţuire online, alături de un conţinut ilegal şi/sau ofensator care se referă la orice comportament mediat de tehnologie, identificat în spaţiul de social-media, website-uri, mesagerie. Această formă de violenţă nu se limitează la comportamente repetate de tip: mailuri, postări, mesaje, imagini, filme cu un conţinut abuziv/jignitor/ofensator, aceasta însemnând, de asemenea, şi excluderea deliberată/marginalizarea unui copil în spaţiul online, spargerea unei parole de cont personal de e-mail, derulate pe grupuri şi reţele de socializare online sau prin alte forme de comunicare electronică online

Prevenirea bullyingului şi a cyberbullyingului în unităţile de învăţământ preuniversitar

Conform Normei, în vederea creării şi menţinerii unui mediu sigur şi pozitiv în şcoală, unităţile de învăţământ sunt obligate să identifice eventualele probleme/situaţii de risc, iniţiind propuneri cu privire la tipurile de prevenire şi intervenţie necesare, pe care, după aprobarea în consiliile de administraţie, le vor transmite inspectoratelor şcolare, în vederea avizării şi monitorizării.

Fiecare unitate de învăţământ prevede în regulamentul de ordine interioară obiectivul „şcoală cu toleranţă zero la violenţă”, ce va fi adus la cunoştinţa personalului didactic/didactic auxiliar/nedidactic/elevilor/părinţilor. De asemenea, în acord cu profesorii, elevii şi părinţii acestora, unităţile de învăţământ stabilesc, prin regulamentul de ordine interioară a unităţii de învăţământ (ROI), măsurile aplicabile în cazul unui comportament inadecvat, imoral sau necolegial al unor copii faţă de alţi copii. În regulamentul de ordine interioară a unităţii de învăţământ, pentru persoanele care interacţionează cu preşcolarii/elevii, se introduce obligativitatea unei comunicări empatice, non-violente, aceea a adoptării unui comportament/limbaj lipsit de etichete/umilitor. La începutul fiecărui an şcolar, instituţiile de învăţământ au responsabilitatea de a-şi întocmi propriile strategii şi planuri de asigurare şi menţinere a unui climat şcolar adecvat educaţiei de calitate, condiţie esenţială pentru prevenirea şi combaterea bullyingului.

Implementarea planului antibullying, la nivelul fiecărei unităţi şcolare, cuprinde:

  • activităţi de informare şi conştientizare asupra fenomenului de bullying pentru personalul şcolii, copii şi părinţi;
  • măsuri de comunicare şi informare internă, la nivelul unităţii de învăţământ, cu privire la procedurile de prevenire, identificare, raportare şi intervenţie a situaţiilor de bullying în spaţiul şcolar;
  • proceduri de intervenţie în situaţiile de violenţă psihologică – bullying;
  • responsabilizarea cadrelor didactice în scopul intervenţiei imediate în cazurile de bullying semnalate sau identificate;
  • organizarea unor activităţi, precum concursuri, teatru forum ş.a., în scopul încurajării respectării valorilor şi misiunii declarate a şcolii, participarea la identificarea, medierea sau raportarea situaţiilor de bullying;
  • atragerea părinţilor în participarea la dezbateri şi sesiuni de informare cu privire la bullying;
  • activităţi de măsurare a impactului acţiunilor cuprinse în planul antibullying şi a eficienţei grupului de acţiune;
  • orice alt tip de activitate care are scopul de a preveni bullyingul.

Combaterea bullyingului şi a cyberbullyingului în unităţile de învăţământ prin intervenţie integrată, prin identificare şi semnalare. 

Orice situaţie de violenţă psihologică – bullying sau suspiciune de violenţă psihologică – bullying face obiectul unei sesizări din partea oricărei persoane care se află în anturajul preşcolarului/elevului, respectiv părintele, un membru al familiei, un alt copil sau un adult sau de către victima însăşi, către un cadru didactic de referinţă din unitatea de învăţământ: educator/învăţător/diriginte/profesor/consilier şcolar/director sau personal auxiliar. Orice preşcolar/elev care are suspiciuni privind o situaţie de violenţă psihologică – bullying asupra unui coleg are obligaţia de a sesiza un cadru didactic de referinţă din unitatea de învăţământ: educator/învăţător/diriginte/profesor/consilier şcolar/director/altă persoană din şcoală.

Cadrul didactic/Personalul auxiliar din unitatea şcolară sesizat cu situaţia de bullying este obligat să informeze de îndată directorul unităţii de învăţământ, care are obligaţia de a convoca, pentru analiza situaţiei, persoanele cu competenţe în problematica violenţei, inclusiv a bullyingului. În situaţia în care, în cadrul unităţii de învăţământ, nu este disponibilă sau nu există o persoană cu competenţe în problematica violenţei, inclusiv a bullyingului, responsabilitatea îi revine cadrului didactic care a fost sesizat, profesorului, consilierul şcolar şi directorului.

Identificarea situaţiilor de bullying sau cyberbullying asupra preşcolarului/elevului în unităţile de învăţământ se realizează de către cadrele didactice care interacţionează direct cu preşcolarul/elevul, pe baza propriilor evaluări şi a completării unui formular de risc, prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta anexă. În situaţia confirmării situaţiei de bullying, rezultatul este comunicat conducerii unităţii de învăţământ, comisiei şi părinţilor/reprezentantului legal al preşcolarului/elevului-victimă şi al elevului ce manifestă un comportament agresiv.

Dacă situaţia sesizată nu a fost identificată ca bullying, dar se constată urmări fizice/emoţionale asupra preşcolarului/elevului, se anunţă imediat atât părintele/ reprezentantul legal al preşcolarului/elevului-victimă, cât şi Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului (DGASPC), poliţia, Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare, după caz. După semnalarea situaţiei de violenţă psihologică – bullying, cadrele didactice sunt integrate în echipa multidisciplinară în procesul de management al cazului, de readaptare fizică, psihologică şi de reintegrare socială a preşcolarului/elevului-victimă, a preşcolarului/elevului martor, precum şi a preşcolarului/elevului cu comportament agresiv.

Copyright 2020 ©   |   Home   |   GDPR   |   Contact   |   Design