Înalta Curte de Casație și Justiție. Preluarea cu citate a considerentelor pentru care prima instanță a respins cererea reclamantei. Hotărâre nemotivată. Admitere recurs

În data de 19 mai 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția a II-a Civilă, a pronunțat Decizia nr. 1242/2022, într-un litigiu având ca obiect „acțiune revocatorie”, prin care a admis recursul declarat de recurenta CI S.R.L. împotriva unei hotărâri pronunțate de Curtea de Apel Cluj, Secția a II-a civilă, a casat decizia atacată și a trimis cauza pentru rejudecare aceleiași instanțe.

Pe scurt, în argumentarea motivului de recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 Cod Procedură Civilă, recurenta CI S.R.L. a susținut că hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Cluj nu cuprinde motivele pe care se întemeiază și conține motive contradictorii referitoare la elementele fraudei debitorului și complicitatea terțului la frauda debitorului, cu privire la crearea sau mărirea stării de insolvabilitate a debitorului, care sunt preluate integral din hotărârea instanței de fond, ca de altfel și considerentele referitoare la analiza condițiilor de admisibilitate a acțiunii revocatorii.

Pentru admiterea cererii de recurs, în urma analizei dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 Cod Procedură Civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție a subliniat faptul că „în acord cu dispozițiile constituționale și rigorile impuse unui proces echitabil, regăsite expres și în dispozițiile art. 425 alin. (1) lit. b) din Codul de Procedură Civilă, hotărârea instanței trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția pronunțată în cauză, într-o modalitate care să creeze transparență asupra raționamentului judiciar care o fundamentează.

Din perspectiva motivării în drept, această obligație este îndeplinită de către instanță dacă în cuprinsul motivării se regăsesc transpuse textele de lege a căror aplicare și interpretare este explicată în cuprinsul hotărârii sau dacă instanța analizează cu rigoare instituția juridică de drept material, în cazul de față acțiunea revocatorie, în baza căreia se pronunță asupra raportului juridic litigios din dosar”.

Transpunând aceste exigențe în examenul deciziei recurate, Înalta Curte a constatat că, în motivare, instanța de apel nu a analizat condițiile de admisibilitate ale acțiunii revocatorii, astfel cum sunt prevăzute de Codul Civil, din perspectiva criticilor formulate de recurentă: „În raport cu obiectul acțiunii, reclamanta a expus cronologic situația de fapt și de drept care a general litigiul, însă instanța de apel nu a exercitat o examinare obiectivă a actelor și faptelor juridice învederate prin cererea de apel, demers ce era obligatoriu având în vedere complexitatea acestora și relevanța asupra dezlegării elementelor esențiale ale cauzei.

Astfel, în acord cu criticile recurentei-reclamante și pe care instanța de control judiciar le găsește fondate, prin decizia atacată instanța de apel nu a expus un raționament logico-juridic propriu privitor la criticile formulate prin cererea de apel privind îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a acțiunii revocatorii, rezumându-se să preia, cu citate, considerentele pentru care prima instanță a respins cererea reclamantei”.

Noua Decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție este de o importanță certă, dat fiind faptul că aceasta interpretează în mod just dispozițiile art. 425 alin. (1) lit. b) din Codul de Procedură Civilă privind obligația de motivare a unei hotărâri judecătorești, devenind astfel un nou punct de reper de interpretare pentru instanțele judecătorești inferioare. Nu este și prima hotărâre a Curții Supreme de interpretare judiciară a acestor norme procesual civile: amintim cu această ocazie de Decizia nr. 3338/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția I Civilă ori Deciziile nr. 1954/2014 nr. 1225/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția a II-a Civilă, prin care s-a arătat, în esență, că obligația de motivare  a  unei  hotărâri  trebuie  înțeleasă  ca  un  silogism  logic,  de  natură  a explica  inteligibil  hotărârea  luată,  ceea  ce  nu  înseamnă  un  răspuns  exhaustiv  la  toate  argumentele  aduse  de  parte,  dar  nici  ignorarea  lor,  ci  o  expunere  a  argumentelor fundamentale,  care,  prin  conținutul  lor  sunt  susceptibile  să  influențeze  soluția.

Societatea CI S.R.L., cea care a avut calitatea de reclamantă, a fost asistată de o echipă de avocați din cadrul S.C.A. Revnic, Cristian & Asociații.

Copyright 2020 ©   |   Home   |   GDPR   |   Contact   |   Design