Declarația de beneficiar real: un nou termen pentru depunere stabilit de Guvernul României
Guvernul României a stabilit prin Ordonanța de urgență nr. 43 din 27 mai 2021 că obligația de a depune declarația anuală privind beneficiarul real (ce trebuia depusă pentru anul 2021 în termen de 15 zile de la aprobarea situațiilor financiare) impusă de Legea nr. 129/2019 privind combaterea spălării banilor și finanțarea terorismului, se amână până la data de 1 octombrie 2021.
Semnătura electronică poate fi folosită pentru încheierea contractelor individuale de muncă
În Monitorul Oficial nr. 474 din 6 mai 2021 a fost publicată Ordonanță de urgență nr. 36/2021 privind utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate, însoţite de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată şi sigiliul electronic calificat al angajatorului în domeniul relaţiilor de muncă, şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Aceasta a urmărit să reglementeze posibilitatea de încheiere a actelor referitoare la raporturile de muncă prin intermediul semnăturii electronice.
Declarația de beneficiar real: Parlamentul României a reintrodus anumite obligații pentru firme
Parlamentul României a stabilit prin Legea nr. 101/2021 noi obligații pentru toate persoanele care intră sub incidența legislației naționale privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanțării terorismului. Unele dintre aceste modificări au fost inițial abrogate de legiuitor, însă prin noul act normativ acestea au fost reintroduse. Legea nr. 101/2021 va intra în vigoare din data de 30 aprilie 2021.
Judecătoria Brașov. Condiții de invocare a excepției de neexecutare. Obligația de securitate a debitorului. Sfera de aplicare a răspunderii contractuale pentru prejudicii nepatrimoniale
Printr-o sentință civilă pronunțată recent, Judecătoria Brașov a stabilit faptul că, raportat la aspectele particulare ale unei spețe (preluate și de mass-media sub diverse denumiri „morbide”), sunt îndeplinite condițiile pentru invocarea excepției de neexecutare a unui contract de prestări-servicii, întrucât față de acesta nu au fost îndeplinite obligațiile de siguranță și prevenție de către debitoare. Instanța a mai reținut că, având în vedere evenimentele desfășurate, sunt îndeplinite condițiile răspunderii contractuale pentru prejudiciile nepatrimoniale, luând în considerare, printre altele, prejudiciile aduse sănătății persoanei sau afectarea integrității psihice.
Reducerea timpului de muncă: Parlamentul României a aprobat o serie de modificări prin Legea nr. 58/2021
În Monitorul Oficial, Partea I, nr. 345 din data de 5 aprilie 2021 a fost publicată Legea de aprobare a unei Ordonanțe de Urgență care a reglementat măsurile de sprijin pentru angajatori și salariați în contextul pandemiei, cunoscute sub denumirea de mecanism „Kurzarbeit”. Acesta din urmă conferă posibilitatea pentru angajatori să aplice o reducere a timpului de lucru, cu respectarea unor norme legale speciale.
Imobile preluate abuziv în perioada comunistă: neconstituționalitatea art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013, astfel cum acesta a fost modificat prin Legea nr. 219/2020
Conform Comunicatului din 18 martie 2021, Curtea Constituțională a României a admis excepția de neconstituționalitate, cu unanimitate de voturi, și a constatat că sunt neconstituționale prevederile art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013, act normativ care a reglementat măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.
Dreptul muncii: Decizie CJUE în privința perioadelor de gardă
Curtea Europeană de Justiție (CJUE) a stabilit că o perioadă de gardă în regim de permanență nu constituie în integralitatea sa timp de lucru decât dacă constrângerile impuse lucrătorului afectează în mod foarte semnificativ posibilitatea sa de a gestiona în această perioadă timpul său liber.
Comitetul Economic și Social European aprobă amendamentele propuse de Asociația DECLIC pentru modificarea Regulamentului de aplicare a Convenției de la Aarhus. REVNIC, CRISTIAN & ASOCIAȚII a oferit consultanță pentru redactarea propunerilor
În data de 15 ianuarie 2021, Comitetul Economic și Social European a emis un Aviz în vederea adoptării unor (viitoare) modificări cu privire la Regulamentul din anul 2006 privind aplicarea Convenției de la Aarhus, care reglementează Accesul la justiție în domeniul mediului. Modificările au fost propuse la inițiativa Comisiei Europene, care își dorește să consolideze mecanismul de reexaminare internă prevăzut în Regulamentul Aarhus.
Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că sistemul ablațiunii nu se aplică în domeniul dreptului concurenței
Prin Decizia nr. 72 din 9 noiembrie 2020, pronunțată de Completul pentru Dezlegarea unor chestiuni de drept și publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 75 din data de 25 ianuarie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că prevederea potrivit căreia contravenientul poate achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege şi în acele situaţii în care actul normativ de stabilire a contravenţiilor nu prevede expres această posibilitate nu se aplică în ceea ce priveşte sancţiunile contravenţionale aplicate prin decizii ale Consiliului Concurenţei.
Legea privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antiţigănismului – act normativ adoptat de Parlamentul României
Printre primele acte normative adoptate la începutul acestui an regăsim Legea nr. 2 din 4 ianuarie 2021 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antițigănismului, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, din 5 ianuarie 2021. Actul normativ urmărește combaterea rasismului structural și instituțional împotriva romilor, considerată de legiuitor ca fiind „o cauză principală a excluderii în Europa”, întrucât „combaterea acestuia și eliminarea prejudecăților sunt elemente esențiale pentru a asigura romilor un statut de cetățeni egali cu drepturi depline, în societățile europene”.