Exploatarea auriferă de la Certej rămâne (în continuare) oprită după respingerea revizuirii promovate de Deva Gold
Prin decizia pronunțată astăzi, 17 iulie 2020, Curtea de Apel Oradea a respins definitiv cererile de revizuire formulate de Deva Gold S.A., Consiliul Local al Comunei Certeju de Sus și Agenția pentru Protecția Mediului Timiș împotriva Deciziei nr. 1194/2019 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, prin care s-a obținut anularea planului urbanistic zonal (PUZ) – Exploatarea minereurilor auro-argintifere și polimetalice din perimetrul Certej, propus de compania Deva Gold S.A.
Concordatul preventiv – mecanism de evitare a incapacității de plată
În această perioadă este tot mai frecvent vehiculat scenariul unei crize economice post-pandemie, iar asta nu doar pe plan național, ci și pe plan internațional. În acest context, teama nu ar trebui să ne paralizeze, ci dimpotrivă, ar trebui să ne dea impulsul necesar pentru a ne pregăti în vederea gestionării eficiente a situațiilor care se vor ivi de acum înainte.
În România, perioada stării de urgență a fost gestionată sub umbrela celor două decrete emise de către Președintele României, mai exact Decretul nr. 195/2020 urmat de Decretul nr. 240/2020.
Siguranța pacientului – o utopie, în lipsa asigurării protecției furnizorului de servicii de sănătate
Av. Roxana Mândruțiu; Av. Isabela Porcius
Numeroase convenții internaționale reglementează drepturile personalului medical, unul dintre drepturile fundamentale ale furnizorului de servicii de sănătate fiind dreptul la muncă în condiții decente. Ce se înțelege prin dreptul la muncă în condiții decente? Deși acest drept nu beneficiază de o definiție în legislația națională, poate fi identificat în mai multe acte normative ce reglementează segmentul sănătății și securității în muncă. Astfel, art. 6-15 din Legea nr. 319/2006 reglementează dreptul la muncă în condiții decente, angajatorul având, în acest sens, mai multe obligații:
Telemunca: necesitate în condiții de securitate
În contextul pandemiei de Covid-19, la data de 16 martie 2020 a fost emis Decretul nr. 195 din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României. Cadrul instituit prin acest act normativ și prin actele subsecvente ale autorităților publice centrale și locale, a generat o veritabilă metamorfoză a majorității domeniilor de activitate, având în vedere adoptarea la scară largă a mijloacelor digitale care facilitează comunicarea, schimbul de informații și tranzacțiile. Aceasta a fost, până la urmă, singura soluție care putea susține economia la un nivel satisfăcător, în acest context al distanțării sociale și al limitării deplasărilor în favoarea sănătății.
Analiză: Sala de judecată virtuală (eCourtroom) – o instanță a viitorului sau o cerință a prezentului?
Av. Roxana Mândruțiu; Av. Andrei Prună
De ce susținem curțile virtuale de judecată?
- În primul rând, pentru că încetarea stării de urgență nu echivalează cu dispariția pericolului reprezentat de pandemia SARS-CoV-2. În continuare, trebuie implementate măsuri de natură a asigura respectarea regulilor sanitare impuse de OMS.
- În al doilea rând, pentru că este necesar a se asigura respectarea principiilor de desfășurare a ședințelor de judecată:continuitatea, celeritatea soluționării cauzelor, dreptul la un proces echitabil.
Analiză: Derogarea României de la unele obligații prevăzute de CEDO odată cu instituirea stării de urgență
Așa cum este cunoscut deja, în data de 16.03.2020 Președintele României emite Decretul 195/2020 cu privire la instituirea stării de urgență pe teritoriul țării noastre. Conform articolului 2 al acestui Decret “Pentru prevenirea răspândirii COVID-19 şi realizarea managementului consecințelor, raportat la evoluţia situaţiei epidemiologice, pe durata stării de urgenţă este restrâns exerciţiul următoarelor drepturi, proporţional cu gradul de realizare al criteriilor prevăzute de art. 4 alin. (4):
Impactul pandemiei cauzate de coronavirusul SARS-CoV-2 asupra relațiilor contractuale aflate în curs de desfășurare
Raporturile contractuale în derulare au început să fie afectate încă din momentul în care autoritățile naționale au dispus primele măsuri în contextul apariției cazurilor de infectare cu coronavirus pe teritoriul țării. În funcție de obiectul contractelor și a obligațiilor cuprinse în acestea, precum și ținând cont de momentul în care imposibilitatea de executare a obligațiilor a apărut, aceste contracte pot înceta sau, dimpotrivă, debitorul va fi în continuare obligat la executarea obligației sale. Într-un atare context, considerăm că remediile juridice posibile sunt fie teoria riscului, având în vedere imposibilitatea fortuită de executare a contractului, fie impreviziunea. Bineînțeles că vor exista contracte în care nu se va putea apela la niciuna din cele două soluții propuse, neîntrunindu-se condițiile legale.
Procese la teatru
Av. Roxana Mândruțiu, senior associate în cadrul Revnic, Cristian și Asociații a făcut parte dintr-o echipă inedită de actori și juriști care au dat viață, pe scena Teatrului Național din Cluj-Napoca, unui proiect artistic unic în țară, proiect în cadrul căruia personaje celebre ale lumii teatrului sunt judecate pentru crimele pe care le-au comis. Hamlet a fost primul pus în fața juraților, în cadrul primului episod al „Proceselor la Teatru”, ce a avut la Cluj-Napoca, în data de 11 iunie 2019.
Prioritizarea probelor în cauzele de malpraxis medical
Conf. Univ. Dr. Mihnea Dan Radu, avocat partener în cadrul Revnic, Cristian și Asociații a participat la al XII-lea Congres al Societății Române de Angiologie și Chirurgie Vasculară (S.R.A.C.V.) derulat intre 23 si 25 mai în Cluj-Napoca, România, cu prezentarea Jurisprudența instanțelor de judecată din românia: prioritizarea probelor în cauzele de malpraxis medical.