Conform Comunicatului din 18 martie 2021, Curtea Constituțională a României a admis excepția de neconstituționalitate, cu unanimitate de voturi, și a constatat că sunt neconstituționale prevederile art.21 alin.(6) din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013, act normativ care a reglementat măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.
Imobile preluate abuziv în perioada comunistă: neconstituționalitatea art. 21 alin. 6 din Legea nr. 165/2013, astfel cum acesta a fost modificat prin Legea nr. 219/2020
Dreptul muncii: Decizie CJUE în privința perioadelor de gardă
Curtea Europeană de Justiție (CJUE) a stabilit că o perioadă de gardă în regim de permanență nu constituie în integralitatea sa timp de lucru decât dacă constrângerile impuse lucrătorului afectează în mod foarte semnificativ posibilitatea sa de a gestiona în această perioadă timpul său liber.
Comitetul Economic și Social European aprobă amendamentele propuse de Asociația DECLIC pentru modificarea Regulamentului de aplicare a Convenției de la Aarhus. REVNIC, CRISTIAN & ASOCIAȚII a oferit consultanță pentru redactarea propunerilor
În data de 15 ianuarie 2021, Comitetul Economic și Social European a emis un Aviz în vederea adoptării unor (viitoare) modificări cu privire la Regulamentul din anul 2006 privind aplicarea Convenției de la Aarhus, care reglementează Accesul la justiție în domeniul mediului. Modificările au fost propuse la inițiativa Comisiei Europene, care își dorește să consolideze mecanismul de reexaminare internă prevăzut în Regulamentul Aarhus.
Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că sistemul ablațiunii nu se aplică în domeniul dreptului concurenței
Prin Decizia nr. 72 din 9 noiembrie 2020, pronunțată de Completul pentru Dezlegarea unor chestiuni de drept și publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 75 din data de 25 ianuarie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că prevederea potrivit căreia contravenientul poate achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege şi în acele situaţii în care actul normativ de stabilire a contravenţiilor nu prevede expres această posibilitate nu se aplică în ceea ce priveşte sancţiunile contravenţionale aplicate prin decizii ale Consiliului Concurenţei.
Legea privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antiţigănismului – act normativ adoptat de Parlamentul României
Printre primele acte normative adoptate la începutul acestui an regăsim Legea nr. 2 din 4 ianuarie 2021 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antițigănismului, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, din 5 ianuarie 2021. Actul normativ urmărește combaterea rasismului structural și instituțional împotriva romilor, considerată de legiuitor ca fiind „o cauză principală a excluderii în Europa”, întrucât „combaterea acestuia și eliminarea prejudecăților sunt elemente esențiale pentru a asigura romilor un statut de cetățeni egali cu drepturi depline, în societățile europene”.
Strategia de vaccinare împotriva COVID-19 în România – dispozițiile generale reglementate
În Monitorul Oficial nr. 1171 din data de 3 decembrie 2020 a fost publicată Hotărârea de Guvern nr. 1031 din 27 noiembrie 2020 privind aprobarea Strategiei de vaccinare împotriva COVID-19 în România prin care se stabilește viziunea, principiile și modul de acțiune pentru administrarea în România a vaccinurilor autorizate de către Agenția Europeană a Medicamentului. Prezenta strategie are la bază atât analiza situației de la nivel național și european a răspândirii SARS-CoV-2, cât și analiza situației cazurilor grave și, respectiv, a mortalității generate de COVID-19. Prin această strategie, România își propune să asigure accesul la vaccinarea împotriva COVID-19 în condiţii de siguranţă, eficacitate şi echitate pentru prevenirea infecţiei cu SARS-CoV-2 şi limitarea pandemiei de COVID-19 pe teritoriul ţării.
Reducerea temporară a timpului de muncă – norme noi stabilite de Parlamentul României
Deși în data de 7 decembrie 2020 a intrat în vigoare Ordonanța de Urgență nr. 211/2020 privind prelungirea aplicării unor măsuri de protecție socială adoptate în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, despre care am scris AICI, în Monitorul Oficial nr. 1201 din data de 9 decembrie 2020 a fost publicată Legea de aprobare a acestei Ordonanțe de Urgență, cu modificări masive a normelor reglementate de actul normative adoptat inițial.
Reducerea temporară a activității la locul de muncă din nou modificată
În Monitorul Oficial nr. 1189 din 7 decembrie 2020 a fost publicată Ordonanța de Urgență nr. 211/2020 privind prelungirea aplicării unor măsuri de protecție socială adoptate în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă.
Schimbări majore în privința constituirii și funcționării asociațiilor și fundațiilor
În Monitorul Oficial nr. 1166 din 2 decembrie 2020 a fost publicată Legea nr. nr. 276 din 27 noiembrie 2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Printre scopurile principale avute în vedere de legiuitor pentru aprobarea modificărilor a fost acela legat de depunerea declarației de beneficiar real: din expunerea de motive aflăm că
Serviciile de telemedicină reglementate prin Ordonanță de urgență
Prin Ordonanța de urgență nr. 196/2020, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1108, din data de 19 noiembrie 2020, se reglementează conceptul de „telemedicină”. Actul normativ a intrat în vigoare din data de 19 noiembrie, însă mai sunt necesare și normele de aplicare, pe care, potrivit Ordonanței, Ministerul Sănătății trebuie să le elaboreze în termen de 45 de zile.