În data de 30.10.2023, Tribunalul Cluj a admis excepția de nelegalitate a certificatului de înscriere, înlăturându-l de la soluționarea cauzei și a admis acțiunea în contencios formulată de Asociatia DECLIC, dispunând anularea Avizului de Mediu pentru P.U.Z. zonă industrială, aferent dezvoltării proiectului minier Rovina în cadrul ariei de licență de exploatare, județul Hunedoara.

Motivele de nelegalitate a Avizului de Mediu, invocate prin acțiunea înregistrată în 25.11.2022,  constau în absența unor studii de mediu și analize de impact, obligatorii raportat la legislația incidentă.

Mai exact, procedura transfrontalieră nu a fost parcursă, deși se impunea acest lucru prin raportare la dimensiunea și suprafața proiectului și a defrișărilor aferente, la caracterul transfrontalier al apelor subterane și de suprafață afectate (în special, râul Crișul Alb), precum și la impactul climatic al proiectului. Astfel au fost încălcate inclusiv dispozițiile Protocolului de la Kiev, ale Convenției Espoo, precum și ale Convenției Helsinki, dar și prevederile Convenției Aarhus, aceasta din urmă prin lipsa consultării publice în context transfrontalier.
De asemenea, în contradicție cu cerințele impuse, la nivel unional, de Directiva Habitate și de practica CJUE și la nivel național, de O.U.G. nr. 57/2007 și de H.G. nr.1076/2004, nu s-a realizat studiul de evaluare adecvată. Emitentul Avizului de Mediu, fără niciun argument de natură științifică, a concluzionat pur formal că dispozițiile O.U.G. nr. 57/2007 nu ar fi aplicabile, cu toate că în actele premergătoare s-a precizat expres că planul propus se află în centrul mai multor situri Natura 2000 și că vor fi afectate inclusiv habitate de tip prioritar.
Nici studiul privind impactul schimbărilor climatice, parte componentă a evaluării strategice de mediu, nu a fost efectuat, contrar Directivei SEA și a H.G. nr.1076/2004. Cu toate că, în mod derizoriu, un capitol din cuprinsul Raportului de Mediu a fost denumit „Climă” acesta nu întrunește, nici măcar la nivel satisfăcător, rigorile privind fenomenul schimbărilor climatice, care impun, în principal, o evaluare pertinentă a efectelor planului în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră, o identificare a scenariilor climatice, precum și o propunere coerentă de măsuri de atenuare a efectelor schimbărilor climatice.
Nu trebuie omisă nici absența studiului privind impactul pe termen lung asupra corpurilor de apă, în condițiile în care râul Crișul Alb riscă să fie afectat de poluare masivă, fără ca, la elaborarea Avizului de Mediu, să fi existat previziuni pe termen lung privind calitatea apelor și nici măsur concrete de prevenire și de reducere a riscurilor asupra apelor de suprafață și subterane.

Pe lângă acestea, un alt motiv de nelegalitate al Avizului de Mediu pe care l-am invocat în litigiu a fost lipsa acreditării experților care au întocmit raportul de mediu care stă la baza emiterii Avizului de Mediu contestat. În virtutea acestui argument, am adus în discuție excepțiile caducității și a nelegalității certificatului de înscriere deținut de experți la momentul depunerii raportului de mediu.

Decizia Tribunalului Cluj poate fi consultată accesând acest link.

Așteptăm cu interes motivarea instanței. Pe această cale, salutăm hotărârea Tribunalului Cluj ce confirmă conștientizarea de către instanță a importanței respectării cu rigurozitate a legislației de mediu.