Mijlocul lunii februarie a venit cu o veste excelentă: Tribunalul Cluj a admis în data de 17.02.2022 acțiunea formulată de organizația de mediu Declic, asociație pe care am reprezentat-o în fața acestei autorități jurisdicționale și, pe cale de consecință, a anulat Autorizația de construire prin care intimatele-autorități publice au permis executarea unei amenajări hidroenergetice în sectorul Surduc-Siriu, situat pe cursul superior al Râului Bâsca Mare.
Potrivit organizației de mediu, Râul Bâsca Mare este unul dintre puținele râuri de munte care au supraviețuit în Carpații României. Acesta adăpostește 10 specii de pești și păstrează intact un sector sălbatic, în inima pădurilor ce se întind între județele Buzău și Covasna. Proiectul, a cărui Autorizație de construire a fost anulată de Tribunalul Cluj, risca secarea întregului râu și a cursului său inferior, Bâsca Roziliei, pe o lungime totală de 38 de kilometri. Aceste aspecte au fost semnalate și de mai mulți ecologiști, prin mai multe poziționări ferme, manifestate inclusiv în presa internațională:
Componenta amenajării hidroenergetice Siriu-Surduc, care amenință râul Bâsca Mare, este denumită ”treapta Surduc – Nehoiașu” și arată ca o microhidrocentrală amplificată la paroxism. Prevede o captare a râului Bâsca Mare sus în Covasna, prin barajul Surduc, un tunel de aducțiune până jos la Nehoiașu, în versantul stâng al Buzăului, și hidrocentrala Nehoiașu II. Prin urmare, râul Bâsca Mare urmează a fi secat fără să-și mai recupereze vreodată apele. În consecință, râul Bâsca Rozilei rămâne fără jumătate din debit. Locuitorii a 6 sate de la poalele munților se vor trezi că le-a fost furat râul, fără ca autoritățile să-i fi consultat sau măcar informat
Argumentele principale au vizat faptul că:
- studiile de impact asupra mediului care au stat la baza emiterii acordului de mediu din 2009 erau desuete, fiind întocmite anterior adoptării de către România a unei legislații de mediu;
- deși lucrările urmau să fie realizate într-un sit Natura 2000, Râul Basca reprezintând limita vestică a sitului Natura 2000 Penteleu, nu a fost emis niciodată avizul specific pentru realizarea unui proiect de o un impact atât de mare;
- a lipsit cu desăvârșire studiul de evaluare adecvată, necesar conform prevederilor O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice;
- a fost încălcată Convenția de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, întrucât nu au fost respectate ingerințele stricte legate de dezbaterea publică a acestui proiect;
Salutăm astfel de soluții cu atât mai mult cu cât au impact deosebit de important pentru protejarea mediului înconjurător, adesea supus unor daune iremediabile și cu impact care se refrânge asupra tuturor.
Menționăm că echipa din cadrul societății noastre care a asigurat apărarea organizației de mediu în fața Tribunalului Cluj a fost condusă de av. Roxana Mândruțiu și av. Diana-Andreea Gal.